do-romania

Sunday, April 06, 2008

Conferintele Teatrului National


















Am fost la o conferinta despre Comunism si colonialism. S-a facut o analiza a imperialismului sovietic prin prisma teoriei postcoloniale. Interesant, nu zic nu. Vorbitorul: profesor la Litere, Mircea Martin.


Mi-e mi-a lipsit rigoarea stiintifica a analizei. Nu stiu cum se handhaben tema aceasta la momentul de fata in istoriografie. Referentul a zis doar atat, ca in comunitatea stiintifica occidentala imperialismul URSS nu este reflectat in cadrul teoriei colonialiste, pentru ca autorii acestei teorii sunt intelectuali de stanga proveniti adesea din foste colonii si care.

Lucrurile sunt privite ca doua mancari de peste: una este in est, comunismul si fenomenul aservirii blocului sovietic la Moscova, si cealalta este colonialismul in occident, relatia dintre coloniile din America, Africa, Asia, Australia si metropolele colonizatoare.


Evident, vorbitorului trebuie sa-i fi parut ca si influenta Moscovei in lagarul de influenta sovietica este un fenomen de colonizare ideologica si politica. Tot discursul a constat in gasirea de paralele cu ideea de colonialism, dar bineinteles si de diferente.


Mi-ar fi placut ca vorbitorul sa vina cu niste concepte mai limpezi - sa defineasca colonialismul si sa specifice clar in ce masura vom intelege fenomenul sovietic mai bine daca il analizam cu instrumentariul teoriei postcoloniale. In ce masura adica este teoria asta, aplicata la URSS, un aport heuristic.


Prezenta colonizatorilor in colonii - misiune civilizatoare

Prezenta sovieticilor in statele satelit - misiune de indoctrinare ideologica,


Apartheid socio-etnic in colonie

Aparteid social in statul comunist dependent de Moscova





M-a dezgustat stilul discutiei de dupa conferinta.


E tipic oarecum si decorul batranesc pe scena - o lampa cu picior inalt si cu abajur mare si galbui. Un fotoliu si o masa cu rechizite de birou pe ea, nu laptop sau asa, ci un flacon su nisip de sugativat, si doar pana infipta intr-o calimara cu cerneala mai lipsea. Funny enough, Ion Caramitru, cand s-a asezat langa vorbitor la sfarsitul prelegerii ca sa conduca dialogul cu sala, a stat pe un scaun albastru cu rotile, stranepotul jiltului de birou pe care statea vorbitorul, si un Stilbruch cat China. In fine, ce chestii marunte ...


Te uiti la interventiile din sala - pensionari care se prezinta cu numele in fata prenumelui, care poarta cu o grija penibila niste costume, pensionare si ele, carora nu le-a fost dat sa fie elegante niciodata. E jenanta saracia pensionarilor romani. E mizerabila o societate in care generatia a treia capata un aer galbicios de oameni care sunt nevoiti sa se lupte sa isi pastreze demnitatea in pofida lipsurilor.





Sper ca saptamana viitoare, cand va vorbi Herta Müller, sa fie altfel. Adica sa nu mi se intoarca stomacul pe dos la indiferenta masculilor vorbitori si comentatori fata de singura intrebare din sala pusa de o femeie, intrebare foarte pertinenta de altfel, dar pe care in aroganta lor nu au putut sa o ia in considerare.

Habe mir auch 2 DVDs gekauft. Die eine ist der Vortrag Neagu Djuvaras zu seinem Thema, der 77jährige Krieg - es ist nicht schlecht, eine Zusammenfassung seiner Theorie zu haben, nachdem es doch so interessant war, seinen Ausführungen in der Fundatia Calea Victoriei zuzuhören.

Die andere ist über Memorialul durerii, eine Reihe von Dokumentarfilmen von Lucia Hossu Longin über Opfer de Kommunismus, Widerstand und Partisanentum.



0 Comments:

Post a Comment

<< Home